duminică, 10 ianuarie 2010

Vise pierdute?Asta n-o sa se intample niciodata...


Stau,cu sufletul sfasiat,uzat,zdrobit
Cu inima in palmele-mi asprite,
Cu eterne-amintiri demult uitate,

Stau si astept finalul fericit.

Sunt goala intr-o era pustiita...
Imi simt umerii din ce in ce mai grei

Cant cantece de dor,dansez trezita

Dintr-un cosmar,din vise istovite.

Privesc cum ploaia cade pe pamant,

Atat de libera,pura si delicata

Eu merg pe ploaie in necunoscut

S-ajung oriunde...sa ma simt uitata.


Mi-am irosit si viata,mici cuvinte
Nu mai am vise,nici sperante,nici nu cred
Ca voi putea vreodata sa ma-ntorc
La ce a fost odata,inainte.

Sa lupt cu patima,sa-mi demonstrez c-as fi putut.

Epilog:Nu am de gand sa-mi scriu sfarsitul...Nu am de gand sa renunt la vise.Voi continua sa sper si sa lupt pana cand toate se vor implini.Asa ca nu incerca sa ma dobori.Iti pierzi timpul in zadar.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu